Poliță din lemn masiv ...lucrata manual!!!

Daca va vine sa credeti! O poliță din lemn ... lucrata manual?! :)
Cum adica manual?

E incredibil cat de mult conteaza interactiunea cu ceilalti oameni, cu ideile lor, cu nevoile lor ... desi ai zice ca cei care creaza cate ceva, sunt de fapt niste singuratici, inadaptabili, care traiesc mereu cu capul in nori.
Cu capul in nori mai sunt si cei care zboara des :) .. dar nu la ei ma gandeam acum.

Ce important este sa crezi in puterea cuiva de a crea si de a creste! Cat a crezut in mine si cat de mult m-a ajutat  Mihai Hadaruga, in doar aproximativ doi ani de cand in cunosc, nu as putea sa socotesc niciodata, oricat de mult m-as stradui.

M-a incurajat, m-a sfatuit cum sa fac poze, m-a sfatuit sa compun povesti, mi-a dat idei pentru viitoare proiecte si .... chiar mi-a promis ca o sa scrie si el articole despre lingurile mele! :) 

El chiar e un artist! :). Lucrari din cupru, gravuri, ganduri si povesti creeate de Mihai puteti urmari si la adresa urmatoare: http://hadarugart.weebly.com/

Ce sa mai zic? ... Ma inspira mult :)

Inspiratia pentru polița din lemn a venit de data aceasta de la o persoana pe care nu o cunosc inca - Julien Köpa Coola Prylar

Mesajul a fost:
"Tot ceea ce faceti reprezinta un mod natural si unic de a pastra traditia locurilor si tarii noastre, aici ne bucuram de linguri, poate in viitor si alte obiecte - blidare, lazi de zestre si multe altele. Sper sa puteti sa le comercializati si in mediul online, poate si o campanie de promovare,
va doresc mult succes in activitate! "

A fost scanteia din care a aparut polița din lemn de castan, lucrata manual :).

Am facut mai multe poze si nu ma pot abtine ... o sa le pun aici pe toate, desi polița mea din lemn se vede din ce in ce mai putin :)

  

Ideea a pornit deci de la necesitate si si-a gasit sustinere in materia prima pe care deja o aveam. 

Initial am sperat ca o sa fac niste cauce din cele doua laterale ale poliței.

Dar ... de vreme ce lemnul s-a uscat ... lemn de castan ... nu m-am mai simtit in stare sa scobesc in inima lui ... sa fac loc pentru un pumn sau doi de malai, de orez, sau de orice altceva ar fi putut sa incapa intr-un astfel de cauc.

Asadar ... povestea este ca am avut lemnul de pe o plantatie de castani ... m-am bucurat foarte mult cand l-am gasit si mi-am inchipuit ca o sa fiu harnica si creativa. 

S-a dovedit ca harnica a iesit repede din calcul ... poate nici prea creativa nu am fost ... dar totusi a ramas munca multa, facuta cu drag, dar nu fara transpiratie. 

Am avut la indemana toporul cu care am netezit putin scandura, un fierastrau de taiat crengi cu care am facut fantele de sprijin, niste smirghel cu care am mai indulcit putin aschiile de pe scandura ... putin lac pe baza de apa de culoare maro - nuc si sa nu uit ce era mai important ... mult entuziasm! :).

Toata treaba a durat o zi intreaga ... nu am crezut ca un lemn poate fi atat de indaradnic atunci cand e vorba sa iti cedeze o parte din el. 

Nu stiu ce credea acel trunchi ... ca va putrezi in curte, in sute de ani? 

... Sau ca ma voi indura sa il fac cadou focului, dupa ce m-am bucurat atat de tare cand l-am gasit si l-am cules cu atata grija? 

Nu stiu zau ce credea!

Greu tare am reusit sa ii dau infatisarea asta. Stiu ca nu pare, ca ideea e simpla ... e banala chiar!

Ori ca fierastraul meu da semne ca a imbatranit ... desi nu ar trebui la varsta lui .... dar m-am luptat mult, incredibil de mult!

Nici macar nu stiu daca e fericit cu felul in care arata acum.

Dar ce stiu cu siguranta, este ca eu sunt fericita! :)

Voi folosi aceasta polita si ca suport pentru lingurile din lemn pe care ma pregatesc sa le fotografiez :)

Toate cele bune va doresc si va multumesc mult ca ma urmariti!